Șterge-mă din
telefonul tău!
Acolo unde eram
eu, pune o liniuță, un minus,
pentru toate lipsurile pe care le-ai avut, pe care le-am avut sau care ne-au tras
în jos. Sau poate un punct. Da! Un punct adică un
sfarșit. Nu al tău, nici al meu ci al nostru. Un sfârșit încet dar sigur. Punct
și de la capăt.
Poți pune mai
bine un semn de întrebare. Pentru toate întrebările care ți le pui atunci când
inevitabil îți zboară gândul la mine, pentru toate întrebarile care imi ocupă
unele nopți, pentru toate acele întrebări rămase fără răspuns.
Acolo unde eram
eu, pune un semn de exclamare. Să îți amintești că am fost acolo, la
bine și la greu. Când îl vezi, să îți amintești ce ai avut. În timp vei uita,
dar măcar vei știi că, totuși, a fost ceva acolo.
Șterge-mă din
telefonul tău!
Acolo unde eram eu, lasă un spațiu. Un spațiu gol și mare. Știi tu de ce, știu eu de ce, știm noi
de ce... iar când îți va fi greu, apasă pe el. Va suna mult...ca un ecou dar nu
va răspunde nimeni, va intra mesageria, “abonatul apelat nu este
disponibil, vă rugăm să NU mai
deranjați”
Șterge-mă din
telefonul tău!
Comportă-te ca și cum nu aș fi fost acolo niciodată. Gândește-te
ca nici măcar nu e valabil, șterge-l ca și cum ai fi introdus un număr greșit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu